Omar Hayssam a fost pus oficial liber, din 9 ianuarie 2012, de catre autoritatile siriene, care au informat ca pedeapsa data acestuia in 2008, de patru ani de inchisoare pentru infractiuni la legea sigurantei statului, a fost executata. Avocatul care l-a aparat pe Omar Hayssam, Ion Cazacu, a declarat pentru MEDIAFAX ca exista un document oficial de la Procuratura generala a Siriei, transmis tatalui sirianului, in care se arata ca exista o deciziei de executare a patru ani de inchisoare, incepand cu 9 ianuarie 2008. Potrivit avocatului, prin deductie, in 9 ianuarie 2012 pedeapsa a fost considerata executata.

Avocatul a mentionat ca nu are cunostinta daca in Siria pe numele lui Omar Hayssam exista si alte decizii de condamnare sau de executare a unor pedepse.Ion Cazacu a spus ca nu stie unde este in prezent Omar Hayssam.

„Nu stiu unde este Omar Hayssam, nu m-a informat familia lui nimic”, a spus avocatul Cazacu.

Ion Cazacu declara in martie 2011 ca detine o adresa oficiala din partea statului sirian in care este informat ca Omar Hayssam este incarcerat intr-o inchisoare din Siria inca din 2008, el avand de executat o pedeapsa de patru ani pentru infractiuni la legea sigurantei statului. El preciza atunci ca a depus la instanta un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generala din Siria prin care se atesta „negru pe alb” faptul ca Omar Khaled Hayssam executa o pedeapsa de patru ani intr-o inchisoare din Republica Siriana.

Ratificarea acordurilor cu Siria privind extradarea si transferarea persoanelor condamnate in vederea executarii pedepselor privative de libertate este blocata, din august 2011, la comisiile Parlamentului, care au considerat ca, in contextul actual, aprobarea lor ar avea efecte negative asupra imaginii Romaniei.

Presedintele Comisiei de politica externa din Senat, Titus Corlatean, declara, in 31 august 2011, ca la nivelul Comisiei de politica externa a fost inghetata procedura de ratificare a unor acorduri cu un stat care „a recurs si recurge la actiuni de reprimare violenta a propriei populatii”.

Titus Corlatean nu a nominalizat atunci statul la care se refera, insa surse politice au precizat pentru MEDIAFAX ca este vorba despre acordurile semnat in noiembrie 2010 la Bucuresti, cu ocazia vizitei presedintelui sirian, Bashar Al-Assad.

Presedintele Traian Basescu a semnat, in 3 februarie 2011, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor intre Romania si Republica Araba Siriana privind extradarea si a celui privind transferarea persoanelor condamnate in vederea executarii pedepselor privative de libertate, semnate la Bucuresti la 10 noiembrie 2010.

Traian Basescu declara, in noiembrie 2010, cu ocazia vizitei presedintelui sirian, Bashar Al-Assad, la Bucuresti, ca Tratatul de extradare intre Romania si Siria a fost semnat in 10 noiembrie, in cursul serii, „intre concert si dineu”. Tot in 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, a fost semnat si Tratatul privind transferul de persoane cu condamnari privative de libertate. Acest document a fost semnat de catre ministrul roman al Justitiei, Catalin Predoiu, si ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.

Ministerul Justitiei informa, in 12 noiembrie 2010, ca tratatul dintre Romania cu Siria are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv in strainatate de a-si executa pedeapsa in tara de origine, MJ precizand ca institutia transferarii condamnatilor nu trebuie confundata cu cea a extradarii.

in prezent, relatiile de extradare intre Romania si Republica Araba Siriana sunt reglementate de Conventia intre Republica Socialista Romania si Republica Araba Siriana privind asistenta judiciara in materie civila, familiala si penala, semnata la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat urma sa inlocuiasca prevederile Conventiei din 1978.

Noul Tratat are ca obiect extradarea in relatia dintre Romania si Republica Araba Siriana si reglementeaza: „obligatia de extradare”, „infractiuni care dau loc la extradare”, „motivele obligatorii de refuz”, „motive facultative de refuz”, „obligatii in caz de refuz al extradarii”, „cererea de extradare si documentele necesare”, „admisibilitatea documentelor si traducerea”, „arestarea provizorie”, „proceduri simplificate”, „comunicari ulterioare”, „hotararea si predarea”, „predarea temporara si predarea amanata”, „cereri de extradare sau de predare formulate de mai multe state”, „sechestrarea si remiterea de bunuri”, „regula specialitatii”, „tranzitul”, „reprezentare si cheltuieli”, „consultari”, „asistenta consulara”, „relatia cu alte tratate” si „dispozitii finale”.

Fata de calitatea Romaniei de Stat Membru al Uniunii Europene, acest Tratat reglementeaza problema concursului intre o cerere de extradare formulata de Republica Araba Siriana si cereri de extradare formulate de alte state, inclusiv de catre state membre ale al Uniunii Europene.

in ceea ce priveste procedura de extradare, conform legii romane, aceasta presupune, din perspectiva Romaniei ca stat solicitant mai multe etape: localizarea persoanei urmarite intr-un anumit stat, informarea cu privire la aceasta localizare a autoritatii judiciare competente, transmiterea unei incheieri prin care se constata intrunirea conditiilor pentru a se solicita extradarea, precum si a documentelor anexe acesteia, efectuarea controlului de regularitate de catre Ministerul Justitiei si in cazul intrunirii conditiilor legale intocmirea cererii de extradare, transmiterea cererii de extradare pe canale diplomatice sau direct (in functie de instrumentul juridic aplicabil intre Romania si statul solicitat).

Tratatul privind transferarea persoanelor condamnate in vederea executarii pedepselor privative de libertate isi propune sa stabileasca coordonatele de baza care sa asigure cooperarea bilaterala in materia transferarii persoanelor condamnate. Instrumentul de cooperare are in vedere necesitatea de a asigura o mai buna protectie propriilor cetateni, dar si nevoia intensificarii cooperarii pe plan juridic intre Romania si Republica Araba Siriana care sa se subscrie contextului general al dezvoltarii relatiilor bilaterale.

Acest document de cooperare bilaterala are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv in strainatate de a-si executa pedeapsa in tara de origine, favorizand astfel reintegrarea sociala a persoanelor condamnate in statul al caror resortisanti sunt. Hotararea de condamnare este pronuntata asadar in acest caz de catre autoritatile unui stat semnatar, impotriva unui cetatean al celuilalt stat semnatar. Romania a incheiat astfel de acorduri cu Egipt, Turcia si Republica Moldova, cel mai recent incheiat fiind cu Regatul Norvegiei, care urmeaza a fi ratificat de Parlamentele celor doua state.

La nivel european, in materia transferarii persoanelor condamnate se aplica prevederile Conventiei Europene asupra transferarii persoanelor condamnate (Strasbourg, 21 martie 1983) cu protocolul aditional la aceasta (Strasbourg, 1997).

Tratatele bilaterale trebuie sa fie ratificate atat de partea romana, cat si de partea siriana, in conformitate cu legislatia fiecarei parti contractante, urmand sa intre in vigoare dupa ce va avea loc schimbul de notificari cu privire la finalizarea procedurilor de ratificare in ambele tari. Potrivit articolului 39 din Legea 590/2003, textele tratatelor bilaterale nu pot fi facute publice pana la data publicarii acestora in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Omar Hayssam se afla in prezent in inchisorile siriene, declara presedintele sirian Bashar al-Assad intr-un interviu din 11noiembrie 2010, pentru ziarul „Adevarul”, mentionand ca dupa ce acesta isi va ispasi condamnarea in Siria, cele doua parti vor discuta despre ce urmeaza sa se faca mai departe.

Presedintele sirian explica, in 11 noiembrie 2010, intr-un interviu acordat ziarului „Adevarul” ce se poate intampla in acest caz dupa semnarea acordului cu Romania. „Atat timp cat o persoana se afla deja in inchisoare, atunci pentru ce trebuie sa fie transferata in alta inchisoare, intr-o alta tara? Important e sa vedem ce se va face dupa ce se va termina condamnarea. Deci, dupa ce isi ispaseste condamnarea in Siria, vom discuta ce se face mai departe. Daca va exista o alta condamnare in tara respectiva, pentru a-si ispasi si condamnarea respectiva, atunci se va discuta pe acest caz. Discutia nu e politica, e la nivelul institutiilor abilitate”, spunea Bashar al-Assad.

intrebat daca lui Omar Hayssam ii va ramane de ispasit in Romania doar diferenta de pedeapsa, presedintele sirian a raspuns: „Asta nu scrie in acord”.

„Spun ca logica, asa cum vad eu lucrurile: important e ca persoana sa fie condamnata, sa fie in inchisoare. Pentru ca avem asemenea acorduri si cu alte tari arabe. Fiecare caz se studiaza de sine statator. Aceasta persoana se afla in inchisoare. Multi romani cred ca el e liber in Siria, dar el este in inchisoare, cu condamnare si condamnarea e de cativa ani. Dupa semnarea acestui acord, vor incepe discutiile pe acest caz. Asemenea discutii nu tin de serviciile de informatii, e vorba de puterea judecatoreasca”, afirma presedintele sirian.

Omar Hayssam – cetatean sirian, nascut in 1 martie 1963 – a fost condamnat, in lipsa, la 20 de ani de inchisoare pentru implicare in rapirea a trei reporteri romani la Bagdad, cazul acestuia constituind o premiera in Romania.

Fuga acestuia, dupa ce a fost eliberat din motive medicale, la solicitarea Parchetului, a determinat revocarea din functii a sefilor de servicii de informatii romane, dar si a procurorului general al Romaniei. Autoritatile romane au initiat o serie de demersuri pentru aducerea lui Hayssam in Romania, pentru a-si ispasi pedeapsa la inchisoare. (Mediafax)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here