Din punct de vedere economic, ele impactează grav activitatea operatorilor români de turism și de transport internațional, aducând un nou val de anulări ale rezervărilor precum și o scădere masivă a cererilor de noi rezervări. Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și Asociația Incoming Romania (AIR) vin cu propuneri pentru elaborarea  viitoarelor  hotărâri  guvernamentale privind măsurile care afectează libera circulație a persoanelor

 

În data de 25.01.2022 Consiliul Europei a adoptat o nouă recomandare privind o abordare coordonată pentru a facilita libera circulație în condiții de siguranță pe durata pandemiei de COVID-19. Măsurile legate de COVID-19 ar trebui aplicate ținând seama de statutul persoanei, și nu de situația de la nivel regional, cu excepția zonelor în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate

 

 

Condițiile de intrare în România reglementate prin Hotărârea CNSU nr. 111/6.12.2021 și apoi  reluate  în  Hotărârea  nr.  2/7.01.2022  afectează  grav  libera  circulație  turistică  a cetățenilor  români  și  a  cetățenilor  străini  care  doresc  să  viziteze  România,  sunt profund discriminatorii și într-o notă discordantă față de cele impuse de alte state membre ale Uniunii Europene.

Din punct de vedere economic, ele impactează grav activitatea operatorilor români de turism și de transport internațional, aducând un nou val de anulări ale rezervărilor precum și o scădere masivă a cererilor de noi rezervări; cel mai elocvent exemplu sunt sutele de zboruri regulate anulate ale companiilor aviatice care operează curse din și către România.

În acest sens, Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și Asociația Incoming România (AIR) au trimis o scrisoare deschisă către Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății și către Constantin-Daniel Cădariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului.

”Din  punct  de  vedere  social,  obligativitatea  impusă  turiștilor  de  a  se  testa  înainte  de întoarcerea în țară a indus teama rămânerii la destinație în situația unui rezultat pozitiv (cu pierderea zborului de retur, angrenarea unor cheltuieli neprevăzute și carantinarea într-o țară străină în condiții necunoscute), care poate fi chiar fals pozitiv uneori (marja de eroare a testelor PCR fiind de circa 5%) însă consecințele devastatoare pentru călător și pentru agenția responsabilă de derularea pachetului de servicii rămân și sunt greu de gestionat. Cel mai nefericit impact îl au însă obligațiile impuse călătorilor imunizați (prin vaccinare ori post-infectare): pe de o parte se sabotează campania de vaccinare, cunoscut fiind că principalul motiv care a împins masa indecișilor către vaccinare a fost tocmai libertatea de mișcare iar pe de altă parte, călătorii au de ales între trei opțiuni, fiecare cu consecințe nefericite și imprevizibile: să își asume riscul unui rezultat PCR pozitiv sau fals pozitiv înainte de întoarcerea în România, cu consecințele descrise mai sus; să  își  asume  carantinarea  chiar  dacă  e  sănătos (cu  consecințe  negative  atât asupra individului, îndeosebi dacă e angajat, cât și asupra angajatorului și a bugetului asigurărilor sociale); să își asume declararea în fals că vine dintr-un stat UE în loc de a declara originea reală a călătoriei (foarte posibil dar și costisitor de verificat, îndeosebi în cazul zborurilor cu escală într-un stat membru UE). Apreciem deschiderea reprezentanților guvernamentali cu care am discutat până în prezent și sperăm că această situație se va rezolva rapid”, subliniază Dumitru Luca, președintele ANAT.

Ultimele statistici au demonstrat că nicio tulpină de COVID 19 nu mai este endemică unei anumite zone geografice și, chiar dacă în viitor ar apărea astfel de situații, s-ar impune restricționarea  călătoriilor  numai  din  acea  zonă.  Din  aceste  motive,  dar  și  pe  baza urmăririi progresului campaniei de vaccinare în statele terțe, Consiliul Europei a publicat o “lista albă” a statelor terțe pentru care restricțiile de călătorie trebuie eliminate; lista se actualizează la fiecare două săptămâni iar în ea se regăsesc state precum China, Chile, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Peru, Qatar ș.a.m.d.

Trebuie avut în vedere, de asemenea, că un număr de 33 state și teritorii din afara Uniunii Europene au adoptat sistemul certificatelor digitale (așa-numitele “certificate verzi”), și-au interconectat bazele proprii de date cu Uniunea Europeană și își recunosc reciproc valabilitatea acestora. Dintre acestea fac parte atât destinații preferate de turiștii români  cât  și  potențiale  piețe  de  turiști  de  incoming:  Albania,  Armenia,  Capul  Verde, Elvetia, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Israel, Moldova, Muntenegru, Maroc, Norvegia, Serbia, Tunisia, Turcia,  Ucraina  ș.a.m.d. Cel  puțin pentru aceasta  listă nu se justifică nicidecum impunerea unor condiții suplimentare față de cele valabile în cazul întoarcerii dintr-un stat UE.

În data de 25.01.2022 Consiliul Europei a adoptat o nouă recomandare privind o abordare coordonată pentru a facilita libera circulație în condiții de siguranță pe durata pandemiei de COVID-19. Această recomandare va intra în vigoare la 1 februarie 2022, în aceeași zi cu un act delegat de modificare a Regulamentului referitor la certificatul digital privind COVID și care prevede o perioadă de acceptare de 270 de zile pentru certificatele de vaccinare. În conformitate cu noua recomandare, măsurile legate de COVID-19 ar trebui aplicate ținând seama de statutul persoanei, și nu de situația de la nivel regional, cu excepția zonelor în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate. Aceasta înseamnă că principalul factor determinant ar trebui să fie situația unui călător în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19, testul sau vindecarea de COVID-19, astfel cum reiese dintr-un certificat digital valabil al UE privind COVID. O abordare bazată pe persoană va simplifica în  mod  substanțial  normele  aplicabile  și  va  oferi  călătorilor  o  mai  mare  claritate  și previzibilitate.

Iată care sunt propunerile ANAT și AIR pentru elaborarea  viitoarelor  hotărâri  guvernamentale privind măsurile care afectează libera circulație a persoanelor:

  1. Eliminarea condițiilor diferențiate de accedere în România în funcție de spațiul geo-politic, singurele criterii acceptabile fiind bazate pe criterii epidemiologice; în măsura în care această posibilitate nu ar putea fi integral adoptată, propunem într-o primă fază uniformizarea condițiilor de accedere în România, atât pentru călătorii veniți din statele membre UE, cât și pentru cei veniți din teritoriile ce se regăsesc pe cele două liste de mai sus (respectiv cele care au adoptat sistemul certificatelor digitale precum și cele de pe “lista albă” actualizată a Comisiei Europene);
  2. Eliminarea condițiilor suplimentare privind testarea în cazul persoanelor imunizate (prin vaccinare cu schema completă ori prin recuperare post-infectare) rezidente în statele Uniunii Europene ori în statele și teritoriile ce se regăsesc în listele menționate mai sus;
  3. Testarea de tip PCR în celelalte situații, la destinație în 24 ore pentru rezidenți, respectiv la locul originii pentru nerezidenți. Mai exact, cetățenii români (rezidenți) neimunizati ori care sosesc din destinații din afara arealului geografic pentru care funcționează principiile certificatului verde, vor fi obligati să se testeze în termen de 24 ore de  la  intrarea  în  țară  și  să  încarce  rezultatul   în  platforma  PLF iar nerezidenții care doresc să călătorească în România și nu sunt imunizați vor fi obligați să prezinte rezultatul negativ al unui test PCR la intrarea în țară (eventual, ar putea chiar să îl încarce în platforma electronică ce generează “passenger’s location form” PLF). În aceste situații, în cazul unui eventual rezultat pozitiv, cetățenii români se vor carantina în propria țară iar nerezidenții nu vor mai efectua călătoria, rămânând izolați în țara de rezidență. Ca efect al acestei măsuri, dispare teama de riscurile unei izolări într-o țară străină și scad semnificativ cazurile de carantinări (ce necesită  supraveghere  din  partea  autorităților)  și  de  concedii medicale (ce necesită efort financiar din partea angajatorilor și apoi a Statului);
  4. Instituirea obligativității prezentării formularului  de  localizare  (PLF)  la  intrarea  în  țară  și eliminarea opțiunii de completare în termen de 24 de ore de la sosire. S-a văzut pe parcursul celor 45 zile de la implementare că opțiunea de completare ulterioară nu a adus decât un șir nesfârșit de amenzi care, în cea mai mare parte, vor rămâne neachitate (întrucât vorbim fie de nerezidenți, fie de persoane greu de executat silit) iar o parte din ele vor inunda instanțele de judecată. Această măsură nu a adus nimic bun, ci doar eforturi inutile de urmărire, de emitere a unor acte de sancționare, urmărire a încasării, pregatirea apărărilor în instanță etc. Iar scopul introducerii acelei aplicații a fost cu siguranță altul decât eventuala aducere a unor venituri suplimentare la buget, a căror costuri uneori le depășeste.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here