Minerii au obținut o majorare a veniturilor în urma unei greve ilegale, desfășurate într-un moment critic pentru sistemul energetic național. Oprirea lucrului în cariere a făcut ca rezervele constituite pentru sezonul rece să fie consumate într-o singură săptămână și ar fi putut conduce la reducerea drastică a contribuției termocentralelor pe cărbune în acoperirea necesarului curent de energie electrică. Cărbunele contribuie în mod obișnuit cu 25-30% la mix-ul de generare a electricității.

“Ca urmare a negocierilor de astăzi, 17.01.2019, de la sediul Prefecturii Gorj, între Ministerul Energiei, conducerea Complexului Energetic Oltenia și sindicatele din cadrul companiei, minerii au început să reia munca”, a apărut pe site-ul Ministerului Energiei. Abia joi seara, în apropiere de ora 20, surse oficiale au confirmat faptul că “s-a reluat activitatea în toate carierele din cadrul Complexului Energetic Oltenia”.

În CE Oltenia lucrează aproximativ 9.500 de mineri. Câteva sute dintre aceștia, angajați ai mai multor cariere (Jilț Nord, Jilț Sud, Roșiuța și Motru) au intrat în grevă vineri seara cu o listă de revendicări care cuprindea, printre altele, îmbunătățirea condițiilor de lucru, acordarea echipamentului de protecție, creșterea salariului pornind de la 4.000 de lei/angajat, plata zilelor de sâmbătă și duminică lucrate cu spor de 100%, acordarea voucherelor de vacanță.

Luni, președintele Directoratului CE Oltenia Sorin Boza afirma că bugetul companiei nu poate susține solicitarea sindicatelor de a crește salariile cu 45%. “Am discutat că putem oferi undeva la 10% – 12%, doar pentru personalul muncitor, nu și pentru TESA, în jur de 12-13% la muncitori”, a precizat Sorin Boza.

Joi după amiază, Ministerul Energiei a anunțat că managementul Complexului Energetic Oltenia a propus minerilor creșterea salariului brut cu 1.000 de lei pe lună pentru muncitori și a dat asigurări că nu vor exista repercusiuni asupra celor care au declanșat greva.

Nu este limpede în ce măsură concesiile salariale obținute respectă prevederile Ordonanței 26/2013, în principal articolul 9. Acesta condiționează fundamentarea bugetelor de venituri și cheltuieli la operatorii economici la care statul este acționar unici sau majoritar, printre altele, de “criteriile de performanță specifice și obiectivele cuantificate privind reducerea plăților și creanțelor restante, reducerea pierderilor, creșterea profitului, a cifrei de afaceri, precum și creșterea productivității muncii […]”.

Din punct de vedere a profitabilității, 2017 a fost singurul an fast pentru CE Oltenia din ultimii cinci, în condițiile reducerii numărului de salariați cu 25% (13.704 în 2017, față de 18.438, în 2014). Anul 2018 a marcat revenirea companiei pe pierdere. “Comisia Europeană a estimat, la începutul anului 2018, un preț de 8 euro pe certificatul de emisii, estimare pe baza căreia noi ne-am construit bugetul. Acest preț a ajuns la 22 de euro. Diferența reprezintă o pierdere financiară imensă, care depășește rezultatul operațional pozitiv, iar, per total, ieșim pe minus”, a declarat Sorin Boza, citat de Agerpres.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here