În premieră, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) se
alătură circuitului Nopții Europene a Muzeelor, deschizând larg porțile sediului istoric,
edificiu de prestigiu al arhitecturii bucureştene a începutului de secol XX, aflat pe str. IonGhica nr 4, vis–à–vis de Banca Națională a României.
„În acest an, în care aniversăm 155 de ani de la înființarea Camerei bucureștene și 112
ani de la inaugurarea Palatului, oferim publicul larg și turiștilor oportunitatea de a vizita, încadrul unor tururi ghidate, această clădire minunată și de a afla informații interesante despre istoria sa spectaculoasă, însă prea puțin cunoscută. De exemplu, cei care ne vor trece pragul vor avea acces în Aula Carol I, fosta Sală de Ședințe a președinților Camerei, unde a avut loc ceremonia de semnare a tratatului de pace care a marcat încheierea celui de al doilea război balcanic. Tot aici, Regina Elisabeta prezida lucrările Asociației de binefacere înființată de Camera bucureșteană și aflată sub patronajul Majestății Sale, iar câțiva ani mai târziu, marele om de stat Nicolae Titulescu se adresa comunității de afaceri a Capitalei”, precizează Iuliu
Stocklosa, președintele CCIB.
Palatul CCIB este deschis mâine 13 mai, între orele 19:00 şi 01:00. Vor fi
organizate tururi ghidate, la fiecare 30 de minute. Accesul se va face prin Str. Doamnei.
Vizitatorii vor urca pe o spectaculoasă scară de marmură până la etajul 2, unde vor vizita Aula Carol I și Sala George G. Assan, precum și o miniexpoziție care le va oferi detalii despre comerțul ante și interbelic. Apoi, vor putea admira Centrul Istoric din balconul Palatului. A doua parte a turului ghidat le va purta pașii în eleganta Sală de bal de la etajul 3, în Sala Ștefan Burcuș, în care se remarcă un spectaculos luminator și două coloane de marmură impresionante, precum și în Sala Miron Vlasto.
Clădirea a fost construită între anii 1908–1911, cu destinația de sediu al Camerei
bucureștene și a fost inugurată în prezenţa Regelui Carol I, a reprezentanţilor Casei Regale a
României şi a membrilor Guvernului. Aici a funcționat prima Bursă de efecte și mărfuri,
instituție înființată și administrată de Camera bucuresteană. În 1949, clădirea a fost
naţionalizată; în perioada comunistă a găzduit Biblioteca Centrală de Stat (ulterior, Biblioteca
Națională a României). În anul 2008 reintră, prin hotărâre judecatorească definitivă şi
irevocabilă, în patrimoniul CCIB.
Palatul a fost proiectat de arhitectul Ştefan Burcuş, structura de rezistenţă a fost
realizată din pereţi de cărămidă specială şi planşee de beton armat, după un proiect al
inginerului Gogu Constantinescu, iar lui Emil W. Becker i se datorează ornamentaţia generală a faţadei. Primele două niveluri ale Palatului sunt tratate în bosaj, iar celelalte, cu pilaştri şi capitele ionice. În ansamblu, se remarcă o gradaţie în tratarea arhitecturală a clădirii, de la postamentul masiv din piatră la balustradele forjate ale balcoanelor etajului superior
