Cadrul general pentru stabilirea salariilor minime la nivel european, cuprinse în Directiva privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, prevede:

  • Crearea unui cadru procedural pentru a stabili și actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare, cel puțin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru acele țări care utilizează un mecanism de indexare automată). Partenerii sociali vor trebui implicați în procedurile de stabilire și actualizare a salariului minim legal;
  • Promovarea negocierilor colective privind stabilirea salariilor, țările UE vor trebui să consolideze negocierile colective sectoriale și interprofesionale ca factor esențial pentru protejarea lucrătorilor.
  • În cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80%, statele membre ar trebui să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective între partenerii sociali.
  • Obligația pentru țările UE de a institui un sistem de aplicare, inclusiv monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a aborda subcontractarea abuzivă, munca independentă falsă, orele suplimentare neînregistrate sau intensitatea crescută a muncii.

 

POZIȚIA CNIPMMR CU PRIVIRE LA INTRODUCEREA

 SALARIILOR MINIME LA NIVEL EUROPEAN

 

CNIPMMR susține faptul că salariile trebuie crescute la nivel național în mod responsabil și gradual, astfel cum se menționează în expunerea de motive a Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană care precizează că ”Firmele, în particular IMM-urile, ar beneficia și de pe urma unor creșteri mai graduale și mai previzibile ale salariului minim, fapt care ar îmbunătăți mediul de afaceri.” Reamintim faptul că impozitarea pe forța de muncă se situează la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană, iar regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice.

Expunerea de motive a  Directivei menționează că au fost avute în vedere la  elaborare situațiile de la nivel național care arată că “Salariile minime legale la nivel național sunt mai mici de 60 % din salariul median brut și/sau de 50 % din salariul mediu brut în aproape toate statele membre”.

 

Tot în cadrul analizei cantitative efectuate pentru elaborarea directivei s-a mers pe un “scenariu bazat pe o creștere ipotetică a salariilor minime la 60 % din salariul median brut arată că aceasta ar spori gradul de adecvare al salariilor minime în aproximativ jumătate din statele membre. Între 10 și 20 de milioane de lucrători ar beneficia de aceste îmbunătățiri. În mai multe țări, îmbunătățirile la nivelul protecției salariului minim ar avea ca rezultat o reducere cu peste 10 % a sărăciei persoanelor

încadrate în muncă și a inegalității salariale și o reducere cu aproximativ 5% sau mai mult a diferenței de remunerare între femei și bărbați (rezultate medii ale impactului asupra statelor membre pentru scenariul în care salariul minim este ridicat la 60 % din salariul median brut sau la 50 % din salariul mediu brut).”

 

Având în vedere unele informații apărute în spațiul public, CNIPMMR face următoarele precizări:

– nu există o valoare a unui salariu minim la nivel European;

– nu există obligația expresă în Directivă ca salariul minim brut garantat în plată la nivel național să fie un anumit procent din valoarea salariului mediu sau salariului median. “Utilizarea indicatorilor folosiți în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut, poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare al salariului minim în raport cu nivelul brut al salariilor.”

– statele membre cu salarii minime legale trebuie să prevadă criterii naționale pentru stabilirea și actualizarea salariului minim legal, definite într-un mod stabil și clar, actualizări periodice și în timp util și instituirea de organe consultative.

 

CNIPMMR consideră că evoluțiile salariilor din România sunt conforme cu situația economică a țării:

  • Salariul minim brut garantat în plată reprezintă 44,18% din salariul mediu brut de 6789 lei (valoare utilizată la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023) ca urmare a creșterii la 3.000 lei/lună din 1 ianuarie 2023
  • Se înregistrează o creștere de la 41,83% față de media anului 2022,

astfel, România se aproprie de media de 50 % din salariul mediu brut, corespunzător cu recomandările din Directiva privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

 

 

 

­­

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here