OUG nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene

 

Context național și european:

OUG nr. 130/2020 a fost modificată anul trecut, în decursul a 5 luni de zile, prin alte două OUG-uri (nr. 174 și nr. 199), precum și prin Legea nr. 220/2020. Legea nr. 220/2020 aduce modificări esențiale Ordonanței 130, în sensul că introduce în lista codurilor CAEN eligibile și alte domenii economice (precum distribuția de bunuri de larg consum și producția vinurilor din struguri) și modifică 100% Anexa 4 – ”CRITERIILE DE SELECȚIE la finanțare ale proiectelor de investiții aferente măsurii 3”. Deși reglementările europene și naționale în domeniul ”ajutoarelor de stat” și chiar OUG nr. 199/2020 instituie în sarcina Guvernului României obligația de a informa Comisia Europeană în vederea aprobării schemelor de ajutor de stat, România a notificat Comisiei doar modificările aduse OUG 130 prin propriile Ordonanțe (174 și 199), nu și modificările aduse prin Legea 220/2020, ceea ce o face inaplicabilă.

Implementarea de către Guvern a Schemei de ajutor de stat în forma OUG nr. 130/2020, cu modificările și completările aduse prin OUG nr 174/2020 și OUG nr. 199/2020, prin eludarea obligației României de a notifica CE și prevederile Legii nr. 220/2020 adâncește criza economică a unor operatori economici români prin distorsionarea mediului concurențial.

Articolul 45 din Constituția României consacră: ”accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.”

În Statele Membre ale UE, au fost acordate diverse forme de sprijin financiar întreprinderilor cărora le-a fost creată direct dificultate economică prin măsurile autorităților sau prin efectele acestor măsuri, ceea ce poziționează posibilii beneficiari români ai Schemei de ajutor de stat instituite prin OUG nr. 130/2020 în poziție de discriminare în interiorul Pieței Comune prin neacordarea la timp sau deloc a formelor de suport financiar pentru a depăși criza economică.

 

Concluzie:

Având în vedere cele de mai sus, precum și:

  1. Necesitatea ca Guvernul să identifice de urgență soluții pentru acordarea de suport economiei naționale pentru a depăși criza provocată de Criza Coronavirus, astfel încât să asigure un mediu concurențial nediscriminatoriu agenților economici atât pe plan național, dar și în raport cu jucătorii din Piața Comună,
  2. Necesitatea ca Guvernul să identifice priorități și soluții strategice pentru a duce gradul de absorbție a fondurilor europene spre 100% în viitorul exercițiu financiar european multianual,
  3. Existența cadrului juridic european generat prin Decizia Comisiei Europene de a prelungi până la 31 decembrie 2021 Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de redresare din criza COVID, SOLICITĂM Guvernului României ca prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului:
  4. să genereze de urgență consultări obiective, eficiente și reale cu asociațiile reprezentative ale mediului de afaceri pentru asigurarea transparenței măsurilor guvernamentale.
  5. să reintre de urgență în legalitate și să notifice Comisiei Europene prevederile Legii nr. 220/2020,
  6. să prelungească Schema de ajutor de stat cu modificările impuse prin Legea 220/2020, sub noul regim financiar al Cadrului Temporar pentru măsuri de ajutor de stat,
  7. să înlăture de urgență prin măsuri reparatorii prejudiciul creat sectoarelor de activitate discriminate prin neaplicarea Legii 220/2020.

Lista măsurilor luate de Statele membre sub regimul Cadrului Temporar al Ajutorului de Stat: https://ec.europa.eu/competition/state_aid/what_is_new/State_aid_decisions_TF_and_107_2b_107_ 3b_107_3c.pdf

 

 

Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale

dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar

 

Context național și european:

Prin Declarația nr 88/2007, Parlamentul European aprecia necesară anchetarea abuzurilor de putere exercitate de supermagazinele din Uniunea Europeană şi soluţionarea acestei probleme și statua:

”A. …întrucât, pe întreg teritoriul UE, sectorul de vânzări cu amănuntul este dominat din ce în ce mai mult de un număr mic de lanţuri de supermagazine;

  1. …întrucât informaţiile colectate în întreaga Uniune arată că marile supermagazine abuzează de puterea lor de cumpărare pentru a-i obliga pe furnizori (atât cei stabiliţi în UE, cât şi în afara UE) să îşi reducă preţurile la niveluri imposibil de susţinut şi pentru a le impune condiţii inechitabile;
  2. …întrucât consumatorii s-ar putea confrunta cu o scădere a diversităţii produselor oferite, a patrimoniului cultural reprezentat de acestea şi a numărului de puncte de vânzare cu amănuntul,
  3. solicită DG Concurenţă să efectueze o anchetă privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermagazine le are asupra micilor întreprinderi, furnizori, lucrători şi consumatori şi, în special, să evalueze abuzurile legate de puterea de cumpărare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare;
  4. solicită Comisiei să propună măsuri adecvate, inclusiv reglementări, pentru a proteja consumatorii, lucrătorii şi producătorii de orice abuz de poziţie dominantă sau de efectele negative identificate în cursul acestei anchete;
  5. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta declaraţie, însoţită de numele semnatarilor, Comisiei, Consiliului şi parlamentelor statelor membre.”

Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar este necesar a fi transpusă în dreptul intern al fiecărui stat membru până la 1 mai 2021.

Legislație similară existentă în România:

  1. Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, completată și modificată prin Legea nr. 150/2016 și Legea nr 28/2020,
  2.   Legea concurenței nr. 21/1996, cu prevederi imperative referitor la abuzul de putere dominată al unui operator economic: “Art. 6. – (1) Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în: a) impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile; c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial; d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. “

Structura Lanțului de aprovizionare cu produse alimentare în UE este formată astfel:

  1. Există cca. 10 milioane de exploatații agricole mici și fragmentate,
  2. Câțiva producători mari generează 90% din cifra de afaceri,
  3. Câțiva retaileri mari de produse alimentare și băuturi domină piața,
  4. Există cca. 500 de milioane de consumatori individuali răspândiți în cele 27 de state membre.

 

 

 

 

Concluzie:

Având în vedere cele de mai sus, precum și:

  1. Necesitatea asigurării prin lege a unui mediu concurențial loial pe întregul lanț alimentar, de la producător la consumator,
  2. Ineficiența legislației naționale invocate anterior în domeniul prevenirii și intrezicerii practicilor comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar,
  3. Derobarea de sarcina de implementare a Directivei 2019/633 de către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în perioada 2019 – 2020,

 

  1. Înregistrarea la Senatul României a ”Propunerii legislative privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar”, prin care se intenționează transpunerea în dreptul național a Directivei 2019/633,

 

Solicităm:

Președinților celor două Camere ale Parlamentului României să genereze de urgență consultări obiective, eficiente și reale cu asociațiile reprezentantative ale mediului de afaceri în vederea adoptării până la 1 mai 2021 a Legii de transpunere a Directivei 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimen

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here