Dezbaterea privind taxa fast food a avut toate picanteriile „intrunirilor serioase” din Romania, de la statistici sumbre privind cresterea numarului de copii obezi, vaccinul impotriva cancerului de col uterin, placinta dobrogeana, pana la grasimi din care pe vremuri se facea sapun, iar azi mezeluri. Ministerul Sanatatii a organizat, joi, o dezbatere publica privind instituirea unei contributii care sa descurajeze consumul alimentelor cu continut crescut de sare, grasimi, zahar, cu aditivi alimentari. Dezbaterea a fost solicitata de catre Romalimenta, Rompan si Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui.
Discutiile, incepute intr-o nota linistita, cu statistici sumbre privind cresterea numarului de copii obezi si supraponderali, decesele in randul adultilor cauzate de bolile asociate alimentatiei nesanatoase, au ajuns la o posibila disparitie a placintei dobrogene si a celebrelor poale-n brau, la un iminent conflict cu americanii, patroni ai marilor lanturi fast food, la vaccinarea impotriva cancerului de col uterin si aditivii alimentari, in final incheindu-se nostalgic, cu gandul la vremurile cand grasimea animala era folosita numai la sapun, iar azi are un loc de cinste in mezelurile de toate felurile si in carnati.
Toti vorbitorii pareau interesati de sanatatea romanilor, mai mult chiar, marii producatori de alimente au amintit de sutele de mii de euro pe care ii platesc pentru sustinerea unor programe privind alimentatia sanatoasa.
Cu certitudine, Ministerul Sanatatii are nevoie de bani si poate o noua taxa ar putea aduce ceva sume la buget, asa cum s-a intamplat in cazul taxei pe viciu initiate de fostul ministru liberal Eugen Nicolaescu.
Dar unde ajung acesti bani? Se intorc oare la programele de sanatate, asa cum s-ar dori? Greu de crezut, in conditiile in care autoritatile au recunoscut ca, la sfarsitul lui 2009, taxa pe viciu nu a mai ajuns la Sanatate.
in ce masura o noua taxa va descuraja consumul alimentelor nesanatoase? La fel de greu de spus, in conditiile in care copiii nu sunt educati de parinti in acest sens, iar la scoala nici atat.
Mai mult, produsele de tip fast food sunt avizate de autoritati. „Daca sunt nesanatoase, de ce au autorizatie de punere pe piata, de ce sunt gasite in magazine, de ce nu exista un control al pietei de alimente contrafacute si este mai importanta acum o noua taxa?”, au intrebat producatorii, care sunt convinsi ca aceasta noua taxa incurajeaza evaziunea fiscala si creste numarul somerilor din industria alimentara.
Reprezentantii Romalimenta au spus un nu hotarat taxei pe fast food. Mai mult, s-au temut ca taxa va viza produsele care au aditivi alimentari. in conditiile in care romanii dau mai mult de jumatate din bani pe mancare, taxa acesta ii va face sa manance alimente ieftine si implicit proaste, au fost de parere reprezentantii producatorilor.
si patiserii se tem de taxa pe fast food, care ar putea afecta productia de placinta dobrogeana si, mai ales, ne-ar putea pune „in conflict cu americanii, patroni ai marilor lanturi fast food”.
Silvia Bucur, un reprezentat al societatii civile, a fost de parere ca in locul taxei pe alimente s-ar putea crea aliante care sa militeze pentru alimentatia sanatoasa, mai ales la copiii de 9-12 ani, varsta la care se deprind obiceiurile alimentare.
„Nicaieri in Europa nu exista taxa pe alimente nesanatoase, pentru ca nimeni nu autorizeaza asa ceva”, a mai spus Bucur.
Un alt reprezentat al societatii civile nu ar fi de acord cu taxarea produsului finit, ci doar a aditivilor.
Altii au anuntat ca se opun vaccinarii, mai ales a celei impotriva cancerului de col uterin, iar reprezentantii Camerei de Comert Americane sustin programele de educatie, nu si taxa pe fast food.
Dincolo de discutii, lucrurile par foarte clare. Legislatia din Romania permite ca in mezeluri sa existe o cantitate mare de grasimi, dublu decat ar fi necesar.
„inainte vremuri, din grasimea animala, total nesanatoasa, se facea sapun. Acum, fabricantul nu vrea sa piarda nimic. O pun in mezeluri. Grasimea animala ne aduce doar calorii foarte multe si noi nu avem nevoie de calorii, pentru ca suntem sedentari. Toate mezelurile au in compozitie o cantitate mare de grasimi. De exemplu, parizerul are 10 la suta proteine si 20 la suta grasimi. La fel si carnatii. Nu este normal ca in alimente sa fie cantitate mai mare de gasime si mai mica de proteine. Poate industria alimentara ar trebui sa scoata pe piata si produse dietetice, cu concentratie mai mica de grasime”, a spus profesorul Sebastian Dumitrache, de la Institutul de Sanatate Publica.
si secretarul de stat in Ministerul Sanatatii Adrian Streinu-Cercel este de parere ca trebuie sa reinvatam sa ne hranim, fara alimente care „umfla abdomenul si nu au nicio valoare nutritiva”.
„Nu ne propunem sa taxam carnea si produsele din carne, branza, laptele sau ouale, nici pizza sau shaorma. Comisia de nutritie a Ministerului Sanatatii va gandi ce se poate face cu alimentele cu grasime mare, dulciuri hiperconcentrate si bauturi carbogazoase, altele decat apele minerale sau sucurile naturale”, a subliniat secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel, precizand ca trebuie analizate cel putin 40.000 de produse.
Autoritatile vor taxa pentru ca ar descurajeze consumul alimentelor nesanatoase, cei din industria alimentara spun ca aceasta va duce la cresterea preturilor la alimente si la disponibilizarea unor angajati din domeniu.
Taxa pe fast food s-ar incadra pe ideea ca cine vrea sa manance nesanatos plateste in plus pentru sanatate. Cum insa multe alimente sunt din categoria celor taxabile pentru continutul lor, producatorii nu o vad cu ochi buni. Mai ramane si intrebarea daca banii ce vor fi incasati din aceasta taxare ajung in final la cei care se imbolnavesc si au nevoie de ingrijire medicala.
Fiind o taxa foarte contestata de cei din industria alimentara, s-ar putea ca, in final, ea sa nu fie aprobata. Cu certitudine, insa, pornind de la discutiile de joi, autoritatile ar trebui sa gandeasca o strategie prin care grasimile nesanatoase sa se intoarca in industria cosmetica, iar alimentele sa aiba mai multe ingrediente bune pentru organism.
