Maxim istoric la ponderea cheltuielilor de personal din sectorul public în PIB. Consiliul fiscal, despre rectificarea bugetară: riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit

Consiliul fiscal a observat că ponderea cheltuielilor de personal din sectorul public în PIB şi în total cheltuieli bugetare este proiectată să atingă maxime istorice în 2018, depăşind chiar şi nivelul pre-criză.

Evoluţia este de natură să evidenţieze ”vulnerabilitatea poziţiei finanţelor publice în eventualitatea materializării unui şoc macroeconomic advers”, avertizează Consiliul fiscal în Opinia cu privire la proiectul de rectificare bugetară prezentat de Guvernul Dăncilă.

Analiza Consiliului fiscal, publicată vineri, contrazice și optimismul guvernului în ceea ce privește menținerea deficitului sub pragul de 3% din PIB, rectificarea bugetară propusă de guvern bazîndu-se pe o estimare „excesiv de optimistă” a Comisiei Naționale de Prognoză privind creșterea economică pe 2018.

Dubii referitoare la cifrele avansate de CNSP

Rectificarea bugetară prevede menținerea deficitului bugetar la 2,97% din PIB, pentru că se bizuie pe o majorare a PIB nominal cu 37,1 miliarde de lei, dar Consiliul fiscal „apreciază drept excesiv de optimistă proiecția de creștere economică de 5,5% în termeni reali avansată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) pentru 2018”.

Proiecția CNSP nu este susținută de „creșterea anuală de doar 4% înregistrată conform datelor preliminare aferente primului trimestru al anului curent” și de „dinamica înregistrată de principalii indicatori economici în trimestrul al doilea”.

Consiliul fiscal evaluează ca foarte probabilă eventualitatea ca ritmul anual de creștere reală să fie inferior prognozei CNSP cu circa 1,5-2 pp, ceea ce ar implica un nivel al PIB nominal de aproximativ 930 miliarde lei”

„Situarea PIB la un asemenea nivel ar însemna, caeteris paribus, un nivel al deficitului exprimat în PIB ce ar depăși (cu circa 0,05 pp) plafonul de 2,97% din PIB aferent deficitului bugetar”, adică peste nivelul de 3%.

Concluziile Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal exprimă în opinia publicată rezerve față de:

• nivelul propus în cazul veniturilor din TVA și accize. „Revizuirile descendente operate apar drept insuficiente” și este „probabilă eventualitatea în care veniturile realizate ar fi cu circa 2 miliarde de lei mai mici decât estimările actualizate”.
• nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistență socială și cele cu achizițiile de bunuri și servicii.
• menținerea deciziei de achitare a pensiilor înainte de 15 ale lunii, care ar reclama alocări suplimentare de circa 1,3 miliarde lei.

Execuția bugetară la finele primului semestru „indică drept probabile cheltuieli suplimentare de circa 0,9 miliarde lei în raport cu alocarea – un control strict al cheltuielilor cu achizițiile de bunuri și servicii (neobservabil până în acest moment) ar putea însă asigura înscrierea în anvelopa de cheltuieli propusă”.

Cele de mai sus „evidențiază riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate și implicit a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, în absența adoptării unor măsuri compensatorii”.

În plus se adaugă:

• probabilitatea extrem de ridicată ca nivelul PIB nominal să se situeze pe un palier semnificativ inferior celui avansat de CNSP, dat fiind nivelul creșterii economice din primul trimestru al anului și dinamica recentă a principalilor indicatori macroeconomici.
• materializarea acestei eventualități ar contribui suplimentar la înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului exprimat ca procent în PIB.
• primejdia „nedezirabilă de nerealizare a absorbției programate a fondurilor structurale și de coeziune, prin intermediul reducerii cheltuielilor de cofinanțare pe care le-ar prilejui”, în scopul reducerii cheltuielilor cu circa 2 miliarde lei și a diminuării deficitului bugetar.

Realizarea în proporție de 75% a programului de fonduri structurale și de coeziune presupune constant raportul cheltuielilor de cofinanțare relativ la veniturile de la UE,

„Consiliul Fiscal identifică așadar riscuri semnificative pe termen scurt la adresa evitării intrării în procedura de deficit excesiv, care se adaugă tendinței deja existente de vulnerabilizare a poziției finanțelor publice, în condițiile înregistrării unei deviații persistente și de amploare de la obiectivul pe termen mediu”.

Subminarea rezistenței la șocuri

„Un element suplimentar care subminează rezistența la șocuri adverse a finanțelor publice ale României este reprezentat de tendința de modificare a structurii cheltuielilor bugetului general consolidat în favoarea cheltuielilor rigide (în special cheltuieli de personal și de asistență socială)”, mai spune Consiliul Fiscal.

Creșterea raportului cheltuieli rigide – cheltuieli totale (exclusiv intrări de fonduri UE) și a celui cheltuieli rigide – venituri fiscale și din contribuții sociale „complică semnificativ ajustarea în eventualitatea manifestării unor șocuri adverse”.

Astfel, riscul creșterii fiscalității într-un scenariu advers devine major.

Ponderea în PIB și în total cheltuieli bugetare (nete de fondurile UE) a cheltuielilor de personal în sectorul public poate să atingă maxime istorice în 2018, depășind chiar și nivelul pre-criză.