Au mai fost acordate, printre altele, premii la categoriile “cea mai buna interpretare urban/ alternative” (”Pearls”, India.Arie & Dobet Gnahore), “cel mai bun rapper” (”D.O.A. (Death Of Auto-Tune)”, Jay-Z, “cel mai bun grup/ duo rap” (”Crack A Bottle”, Eminem, Dr. Dre & 50 Cent), “cea mai buna colaborare rap” (”Run This Town”, Jay-Z, Rihanna & Kanye West), “cel mai bun cantec rap” (”Run This Town”), “cel mai bun album rap” (”Relapse”, Eminem), “cel mai bun cantaret country” (”Sweet Thing” – Keith Urban), “cel mai bun album jazz” (”75″ – Joe Zawinul & The Zawinul Syndicate), “cel mai bun album jazz” (”Dedicated To You: Kurt Elling Sings The Music Of Coltrane And Hartman” – Kurt Elling), “cel mai bun album instrumental jazz” (”Five Peace Band – Live”, Chick Corea & John McLaughlin Five Peace Band), “cel mai bun album jazz al unei formatii” (”Book One” – New Orleans Jazz Orchestra), “cel mai bun album latin pop” (”Sin Frenos”, La Quinta Estación), “cel mai bun album latin rock” (”Los De Atras Vienen Conmigo”, Calle 13), “cel mai bun album blues traditional” (”A Stranger Here” – Ramblin’ Jack Elliott), “cel mai bun album blues contemporan” (”Already Free” – The Derek Trucks Band), “cel mai bun album reggae” (”Mind Control – Acoustic”, Stephen Marley), “cel mai bun audiobook” (”Always Looking Up” – Michael J. Fox), “cea mai buna compilatie cu muzica din filme” (”Slumdog Millionaire (Various Artists)”, produs de A.R. Rahman), “cea mai buna coloana sonora a unui film” (”Up”, Michael Giacchino).

Ganditi-va la aromele, gustul si senzatiile gustative pe care le experimentati si incercati sa le identificati. ﾎn timpul unei degustari, cele patru senzatii gustative nu apar simultan. In prima faza, degustatorul simte gustul dulce, dupa care, in a doua faza, apar senzatiile de acru si apoi cea de amar. ﾎn a treia faza, dispare mai intai senzatia de acru si apoi cea de amar, precum si astringenta.
Temperatura ridicata din cavitatea bucala elibereaza compusii volatili din vin care actioneaza retronazal asupra receptorilor olfactivi. Deschiderea gurii si inhalarea moderata a aerului ajuta ajuta la detectarea compusilor volatili din vin.
Este foarte importanta si durata mentinerii vinului in gura. De regula, vinul se tine in cavitatea bucala intre 4 si 6 secunde, pentru a permite substantelor volatile din vin sa fie percepute retronazal. O expunere mai lunga de 10 secunde a papilelor gustative in contactul cu vinul, oboseste si, in acelasi timp, zapaceste simturile.
Dupa acesta etapa vinul poate fi eliminat intr-un vas de deversare (scuipatoare) sau inghitit de catre degustator. Atunci, cand numarul probelor este semnificativ nu recomandam inghitirea vinului.
Aciditatea (pH-ul) unui vin este senzatia racoritoare, revigoranta, data de acizii naturali din vin. Daca este foarte ridicata ea poate dezechilibra vinul, facandu-l dezagreabil. Atunci cand vorbim despre prospetimea unui vin ne gandim la calitatea acestuia de a fi sau de a parea proaspat, calitate data de aromele de soi. Astringenta este senzatia de asprime intalnita mai ales la vinurile rosii, cauzata de reactia taninilor cu saliva, iar intensitatea este capacitatea aromelor unui vin de a persista tot mai mult in cavitatea bucala. Armonia dintre aceste componente si arome indica echilibrul unui vin. Experienta finala a degustarii unui vin se numeste postgust, in el reflectandu-se toate senzatiile remanente. ﾎn functie de persistenta acestor senzatii finale, vinurile sunt impartite in vinuri lungi, medii si vinuri scurte. Vinurile lungi sunt, de obicei, vinurile puternice, rotunde, extractive, alcoolice, cu personalitate.
ﾎn timpul aprecierii gustative pot fi depistate unele defecte sau boli ale vinului, precum: caracterul oxidat, mirosul de dop, mirosul de mucegai, izul de placa de filtru, mirosul sulfuros sau izul de doaga.(Valentin Ceafalau. Vinul.ro)

La editia de anul acesta a CMB, desfasurata intre 18-20 aprilie in Bordeaux (Franta), Romania a castigat paisprezece medalii de aur si argint. Este cea mai prolifica participare a Romaniei din istoria acestui concurs. Teoretic, pentru ca totusi, intre realitatea de la concursuri si cea de pe rafturile magazinelor, exista, inca, o nepotrivire adeseori flagranta.
Probele romanesti intrate in concurs au fost distinse cu 6 medalii de aur si 8 medalii de argint, producatorul roman cu cele mai multe medalii castigate fiind Murfatlar, cu sase medalii (doua medalii de aur si patru medalii de argint). Vincon Vrancea a primit patru medalii (una de aur si trei de argint), una dintre medalii fiind acordata vinarsului Miorita XO 1996 (argint). Pe lista producatorilor medaliati la CMB 2008 s-au aflat si Cramele Recas (doua medalii de aur) si Cotnari (una de aur si una de argint). La editia de anul trecut, desfasurata la Maastricht (Olanda), vinurile romanesti au primit doar patru medalii, una de aur si trei de argint. Anul acesta, Romania a inscris in concurs 61 de vinuri si doua bauturi spirtoase, la Maastricht fiind trimise spre jurizare 41 de vinuri si 2 spirtoase.
Au participat 6.190 de probe din peste 45 de tari. Prima editie a Concours Mondial de Bruxelles a avut loc in 1994, in Bruxelles, iar de atunci importanta acestui eveniment a crescut foarte mult, ajungand ca in ultimii ani sa fie catalogat ca fiind cel mai important concurs de vinuri si distilate din lume.

CASETa
Lista vinurilor romanesti medaliate la CMB 2008:
Cramele Recas
Cuvee Iberland: 2006 (medalie de aur)
Feteasca Neagra La Putere 2007 (medalie de aur)
Vincon Vrancea
Beciul Domnesc Cabernet Sauvignon: 2005 (medalie de aur)
Casa Vrancea 1949 Cabernet Sauvignon: 2004 (medalie de argint)
Casa Vrancea 1949 Feteasca Neagra: 2006 (medalie de argint)
Miorita XO: 1996 (medalie de argint)

Murfatlar Romania
Murfatlar Muscat Ottonel 1990 (medalie de aur)
Rai de Murfatlar Grande Reserve 2001 (medalie de aur)
Trei Hectare Feteasca Neagra 2007 (medalie de argint)
Zestrea Murfatlar Cabernet Sauvignon: 2007 (medalie de argint)
Ferma Noua Chardonnay 2007 (medalie de argint)
Lacrima Lui Ovidiu 5 (medalie de argint)
Cotnari SA
Grasa de Cotnari: 2005 (medalie de aur) Cotnari
Grasa de Cotnari: 2006 (medalie de argint) Cotnari (Cezar Ioan, articol prelaut din revista Business Point, varianta print, nr. 28)

Imagini video pot fi vazute aici:
http://business-point.ro/news/staticpages/index.php?page=la_scarleta

De unde pana unde Lautarul OGH? De ce www.Lautarul.de si nu alt nume?
Fiind primul magazin virtual romanesc din strainatate care ofera, pe langa alimente si vinuri romanesti, si o gama larga de muzica romaneasca, am cautat un cuvant vechi romanesc, care sa aiba legatura cu muzica. Am pornit afacerea in vara anului 2003, cu alimente, muzica, vinuri de la Cramele Recas, carti si casete video. Cele mai vandute produse sunt vinurile de Recas, deoarece si-au facut o imagine foarte buna in tara, lucru care se reflecta si pe piata externa.
Un alt motiv este ca majoritatea clientilor nostri provin din Banat si se regasesc cu nostalgie, cu placere, in aceste produse. Dar oferim o gama destul de diversificata de produse romanesti, motiv pentru care avem nu numai clienti din Banat, ci si din restul tarii, stabiliti in strainatate. Culmea-culmilor, uneori avem chiar si clienti direct din Romania.
Cum se vede azi Romania dinspre Germania? Cum o vad romanii de-acolo, cum o vad nemtii? Ca unul care cunosti bine atat Romania cat si Germania, ce sfat ai da producatorilor de vinuri pentru aceasta piata?
Imaginea Romaniei in Germania pana acum a fost cam vaga: doar ce venea din cand in cand la televiziune, si acelea erau majoritatea negative: lucruri socante cum ar fi copiii strazii din Bucuresti si comertul cu acestia catre straini, imagini pe care prea putini au incercat sa le schimbe cu alte imagini, pozitive, din Romania, cum ar fi reclama pentru turismul si traditiile frumoase romanesti. Germania este o tara in care reclama joaca un rol foarte important in consumul populatiei, lucru de care trebuie sa tina cont si producatorii romani care vor sa-si faca cunoscute produsele.
Deci as da un sfat producatorilor de vinuri romanesti sa inceapa sa faca reclama si in afara Romaniei. Intrarea in UE inseamna o posibila piata mai mare, dar cu siguranta si o concurenta mai mare, in tara cat si in strainatate.
Unde functioneaza afacerea ta si cum ai promovat-o? Te intreb asta fiindca stiu ca ai si un magazin online, dar faci si vanzari directe.
Sediul firmei, dar si magazinul, sunt in Rastatt, in sud-vestul Germaniei, langa granita cu Franta, intre Karlsruhe (Germania) si Strassbourg (Franta). Am inceput in ziare si pe internet si, cu ajutorul Primariei din Karlsruhe (oras infratit cu Timisoara) am avut onoarea sa fim prezeti si la televiziune.
Care sunt vinurile romanesti cele mai cunoscute de catre clientii tai? Cum aleg ei un vin?
Cel mai cunoscut vin romanesc este cel de Murfatlar, din cauza ca s-a exportat foarte mult vin vrac, care apoi s-a imbuteliat in Germania, si ani la rand s-a gasit in rafturile supermarketurilor, lucru care a fost cu doua taisuri, s-a gasit doar vin dulce si ieftin.
Cunoscatorii de vinuri romanesti cumpara vinurile dupa placul lor, iar necunoscatorii imi cer indrumare. Facem multe degustari, unde urmarim a castiga potentiali clienti care nu cunosc inca vinurile romanesti, trimitem mostre la cerere, interesatilor. Organizarea acestui Roadshow a fost o idee buna, caci numai asa se pot castiga clienti cum ar fi magazine specializate de vinuri, hoteluri, restaurante etc. Supermarketurile cer de regula doar vinuri foarte ieftine, pe care producatorii romani nu sunt dispusi sa le ofere.
Care a fost reactia comunitatii romanesti din Germania cand ai deschis magazinul? Ti-au cerut si alte produse in afara de cele cu care ai deschis?
Reactia a fost pozitiva, lucru pentru care mai existam si acum. Cerintele au fost si pentru alte produse, de aceea cautam sa ne diversificam gama continuu, si asteptam cu nerabdare ca producatorii de branzeturi si produse de origine animala sa primeasca acceptul de a exporta in Germania, caci exista cerere mare.
Daca ar fi sa faci o recomandare pentru cetatenii Romaniei dupa integrarea in UE, care ar fi aceea?
Disciplina, punctualitatea, fidelitatea si seriozitatea sunt lucruri apreciate peste tot.

Interviu realizat de Cezar Ioan

Locuintele din occident (dar si cele din Romania interbelica) detin, proportional cu marimea casei si a dozei de reprezentare a clasei, beciuri, pivnite sau macar un loc sub scara – special amenajate pentru pastrarea vinurilor. La noi, trebuie sa recunoastem, vinul, vinoteca, nefiind înca interpretate ca semne sociale, cad pe un plan secund. Vointa “ctitorului” (cel mai des barbatul) este deviata cand vine vorba de pivnita dedicata lui Bachus. Apropiatii pledeaza pentru redirectionarea fondurilor catre alte zone de confort ale casei pe baza necesitatilor lor. si pentru a nu fi suspectat nici macar o clipa ca ar iubi mai mult vinul decat familia, “decidentul” ofteaza si largeste sauna sau dressingul ca fiind “mult mai importante”.
Nu doresc sa aprind polemici, dar îmi propun sa “servesc” cateva argumente si solutii pentru ceea ce – va asigur – este ceva mai mult decat “bon ton”. În primul rand, crearea unei vinoteci este o investitie. Ceea ce cumperi astazi cu cinci dolari, la majoratul copiilor poate sa valoreze 50$. Asta nu înseamna ca vinurile vor trebui revandute, ci ca mostenitorul va avea la îndemana lucruri bune, care se vor transforma în parghii ce îi vor usura activitatea în societate.
Pe termen scurt, atunci cand aveti musafiri, de pilda, veti “accesa” cu usurinta numai vinuri sanatoase pe care le-ati ales în tihna din locuri specializate. Primirile vor fi un prilej de satisfactie si se va putea evita formula “du-te repede si cumpara ceva…”, formula care se poate dovedi paguboasa. Paguboasa financiar, iar daca vinul este prost, paguboasa si pentru relatie.
Nu în ultimul rand, stiind de asta data ca aveti unde sa le pastrati, veti putea aduce din calatoriile în strainatate vinuri de acolo si, împreuna cu ele, un mijloc suplimentar de a cunoaste tara respectiva. În foarte putin timp, vinurile cu adevarat vechi (si cu potential de pastrare) nu vor mai exista pe piata. Este pacat sa nu pastrati cateva sticle din anii care înseamna ceva pentru familie sau pentru afacerea dumneavoastra.
Ne oprim aici (pentru moment) cu seria argumentelor pro. Cereti arhitectilor dumneavoastra sa conceapa înca de la început un astfel de spatiu! Numai aerisirea, de pilda, daca face parte din proiectul initial, va va scuti de multe cheltuieli suplimentare ulterioare. Literatura de specialitate abunda în rezolvari pana la detaliu, chiar si pentru cei care nu au loc rezervat pentru acest hobby.
Impardonabila este si situatia în care o familie prospera cu o casa frumoasa, cu o masina buna, ignora aceasta adevarata arta a vinului dar si a vietii.
Nu sunt de neglijat nici accesoriile domeniului.
Un desfacator pretentios dar si eficient, o frapiera grea, un decantor sofisticat, etc. – trebuie sa fie sincron cu pozitia dumneavoastra sociabila, profesionala. Este suficient sa va amintiti aceste lucruri cand sunteti tentat sa cumparati obiecte ieftine.
Dintotdeauna a fost asa: un ceas greu n-a avut curea de plastic, costumul nu s-a asortat cu adidasii, cartile nu s-au tinut în bucatarie, baia nu a fost gazda dulapului cu camasi, actele nu s-au tinut în garaj. Vedeti vreun motiv pentru care vinul ar face exceptie de la regula?

Catalin PADURARU
Vinexpert

Cezar Ioan

Vincon Romania este primul producator de vinuri din Romania care a decis sa inceapa o campanie de promovare de anvergura pe internet. Ce v-a determinat sa faceti acest pas?

Pana sa ajunga in masina, unde radioul ii devine un prieten de nadejde in timpul din ce in ce mai lung necesar sa ajunga acasa, unde e luat de proaspat de catre familie (deci slabe sperante sa mai vada ceva la televizor), consumatorul modern si tanar (cel putin in suflet) petrece poate cel mai lung timp din zi alaturi de calculator. Care devine prieten de nadejde, pentru ca poti citi ziarul linistit dand senzatia ca lucrezi din greu, nu te intrerupe, nu cere bani de cheltuiala ci, in schimb, dacã ai o retea de net buna la job, ai acces la informatie in timp real. Fie c-o vrei sau nu.
Ce public-tinta sperati sa atingeti cu aceasta campanie? Cate site-uri, cati utilizatori, ce grupe de varsta?
Mix-ul de site-uri luate in considerare sunt vizitate constant de consumatorii cu venituri mediu-inalte, in plina afirmare profesionala, varsta lor ilustrand prima parte a carierei.

Ce anume promovati prin aceasta campanie?

Acum dam sansa consumatorilor sa se (re)intalneasca cu un caracter aparte: Beciul Domnesc, de la Vincon Vrancea. Cunoscatorii stiu ca Feteasca Neagra din Beciul Domnesc a fost medaliata cu argint la Concours Mondial de Bruxelles in 2006.

Care sunt obiectivele? Cum veti evalua rezultatele?

Vrem ca brandurile Vincon Vrancea, din care reamintesc atat Beciul Domnesc cat si vinarsul Miorita XO – singurul vinars romanesc medaliat cu argint la un concurs international de anvergura, respectiv Concours Mondial de Bruxelles 2005 – sa fie la indemana in casa… Vizavi de cuantificarea rezultatelor, avem un sistem propriu care ia in considerare parametri ponderati diferit.

Cu cine ati lucrat la planificarea si implementarea campaniei?

Ca de obicei, mult efort in-house, acoperind de la conceptul si design-ul bannerului roll-over pana la ponderarea ideilor media, transpuse ulterior in planul final, efort sustinut, ca de obicei, de partenerii de la ITSG (banner roll-over), Zenith Media (media) si Violet (creatie)

Veti folosi acest mijloc de promovare si pe viitor? Care credeti ca sunt avantajele / dezavantajele internetului ca vehicul de comunicare, fata de mediile traditionale?

Rezultatele partiale sunt incurajatoare, iar daca trendul se mentine, semnul de intrebare pentru viitor este dat nu de daca, ci de cat? Avantajul major este dat de accesibilitatea informatiei de-a lungul a multe ore, pentru cei care trudesc alaturi de computer, la job sau acasa. Apoi, faptul ca exista posibilitatea unei selectari mult mai riguroase a consumatorilor care acceseaza internetul, dat fiind ca majoritatea poarta cu ei o carte de vizita electronica. Desi este un medium complementar, ar putea deveni un concurent serios al televiziunii, pe masura accesibilitatii calculatoarelor si retelelor performante ca transfer de date. Ca dezavantaje, ar fi imposibilitatea de a accesa acum internetul oriunde si oricand de catre targeturi largi numeric. Dar cred ca impedimentul s-ar putea rezolva in timp. Practic, depinde care parte a sticlei o privesti. Si uite ca iar ne-am intors la un caracter aparte, adica Beciul Domnesc.
Compania dvs. are un capitol de buget clar definit pentru promovarea prin internet? Cum va arata acest buget pentru anul viitor, comparativ cu anul trecut si/sau comparativ cu bugetele pentru TV, outdoor, Radio sau presa scrisa?

Bugetul alocat internetului exista si va exista, dar vizibilitatea ulterioara a acestuia in raport cu alte media va depinde de aceasta prima campanie. Prevad insa o dinamica certa, raportata la rezultate.

Maria Magdalena Sucevescu, Ioan Sorin Rosu

Vineri, 3 noiembrie 2006, a avut loc in Londra o degustare de vinuri organizata de Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vin, cu sprijinul Ministerului Economiei si al Ambasadei Romaniei in Marea Britanie. Evenimentul a avut loc la sediul Institutului Cultural Roman, un edificiu foarte elegant situat in cea mai prestigioasa zona a Londrei.Spiritul de ospitalitate romaneasca a fost realizat cu sprijinul unui restaurantul romanesc din Old Bailey, care a alaturat vinurilor de calitate mancaruri tipic romanesti. Produsele Agricola Stirbey, Carl Reh Winery, Casa Davino, Cramele Recas, Murfatlar Romania, Provinum, Serve Ceptura si Vinia Iasi au fost prezentate de catre o cunoscuta scriitoare si critic de vinuri, Caroline Gilby (Master of Wine). Prezenta ei la eveniment a determinat si o numeroasa participare a jurnalistilor de profil, care au fost chiar mai numerosi decat potentialii clienti.
Mesaj pentru exportatorii romani
Foarte important a fost mesajul pe care Gilby l-a transmis exportatorilor de vinuri din Romania: Dupa ianuarie 2007, pe piata romaneasca vor patrunde tot mai multe vinuri straine, determinand o necesitate acuta de a dezvolta exporturile. Singura sansa a Romaniei va fi de a promova vinuri deosebite fata de cele produse de catre marii producatori mondiali – in special soiuri autohtone: Feteasca, Grasa, Cramposie.
Si asistenta a confirmat opinia expertei britanice, interesul fiind major in special pentru vinurile dulci de la Murfatlar, care din pacate nu au fost prezente la degustare, din cauza sfaturilor somelierilor (de unde putem intelege ca marketingul este o disciplina complexa, ce nu se poate profesa prin turism sau corespondenta).
Misiunea s-a dovedit o buna experienta pentru exportatorii romani si pentru reprezentantii guvernului, care, de ceva vreme, au inteles ca numai cu promovare asidua se poate relansa prezenta vinurilor romanesti pe pietele internationale.

De ce o asemenea asociere intre vinul Val Duna si Revolutia Plescoi? De unde v-a venit ideea?
Marturisesc ca am cautat mult pana am decis. Am dorit sa gasesc un simbol pur romanesc, autentic, care sa trezeasca interesul consumatorului final, si sa-l atraga! Ideea cu Revolutia Plescoi mi-a placut foarte tare… promovarea produselor traditionale, veritabila mostenire a Romaniei profunde, parte integranta a brandului Romania. Cred sincer in faptul ca romanii doresc sa-si pastreze identitatea si ca sunt atasati de obisnuintele lor traditionale de consum. Nu exista o asociere mai buna decat cea intre vin si mancare, iar Val Duna si Plescoi se potrivesc de minune: ce poate fi mai specific pentru noi decat un carnat la gratar (si nu oricare!) si un vin bun, usor de baut, pe intelesul oricui: din 14 sortimente sigur va gasi fiecare ceva pe placul sau.
Ce puncte sensibile incercati sa atingeti cu aceasta campanie de comunicare?
Speram sa exploatam nevoia de petrecere si buna dispozitie a romanului. Dorim sa-l facem sa se simta bine, sa simta ca ne gandim la el, incercand sa-i oferim o seara placuta, de care sa-si aminteasca. Cele 5 premii lunare constau nu numai intr-o cina la restaurant pur si simplu, ceea ce poate parea putin. Dorim ca seara respectiva sa fie un eveniment, sa cream un ambient placut, cu muzica si atmosfera potrivita, ne vom stradui sa-i facem pe castigatori sa se simta centrul atentiei noastre, nu doar sa primeasca un cadou. Daca doriti, este o incercare de a-i comunica consumatorului in direct, ca a manca si a bea ce, cum si cu cine trebuie nu trebuie sa fie doar o intamplare oarecare, ci un moment de bucurie si destindere.
Ce castiga clientul Val Duna, concret? Ce castiga compania?
Consumatorul Val Duna va avea ocazia sa intre in universul Val Duna, sa ne cunoasca, sa ne inteleaga mai bine, sa ne impartaseasca parerile lui, sa comunice cu noi. Dorim sa ne cunoastem consumatorii si sa fim aproape de ei. Imi place sa cred ca va exista un castig reciproc.
Exista si un castig pe termen lung, pentru consumatorii romani de vin?
Acela de a invata cat mai multe despre vin, lucruri care stiu ca pe oameni ii intereseaza, ca de exemplu: ce deosebeste un soi de altul, ce-l face pe un vin sa stea intr-o anumita categorie de pret etc. Este o incercare de instruire.
Care credeti ca sunt asteptarile consumatorului roman in materie de vinuri si gastronomie?
Daca este vorba de produse romanesti, el se asteapta sa fie ca la mama acasa… sau ca la bunici la tara… adica proaspat si natural.
Ati introdus si internetul in ecuatia acestui concurs? Credeti ca este un mediu propice pentru promovarea vinurilor?
Pagina valduna.ro va gazdui concursul si sunt convinsa ca este un mijloc de comunicare foarte accesat, din ce in ce mai popular, la toate categoriile de varsta.

Un interviu de Cezar Ioan