Business Point » CONSTRUCTII

Arhitectura structurala intre arta si inginerie – interviu cu Madalin Coman, director tehnic la Pop si Asociatii

businesspoint — Fri, 07 Aug 2009 14:23:46 +0000

Din punctul de vedere al normelor ce ar trebui respectate in contructii, sunt diferente majore intre modul in care se construieste in Romania si in Occident?
Din acest punct de vedere, tindem sa ne aliniem la normele europene. Asta inseamna ca suntem intr-un proces viguros de schimbare a normelor nationale, in Romania, in domeniul constructiilor, urmand ca – din februarie 2010, din cate stiu eu – sa trecem obligatoriu la aceste norme, in totalitate, dupa cum prevede conventia incheiata intre statul roman si Uniunea Europeana.

Este un aspect pozitiv, insa – la nivel mondial – sunt si norme superioare, ca si cerinte?
Exista state cu indelungata traditie in calculul anti-seismic, de pilda si ma refer la calculul anti-seismic deoarece acesta ofera un grad de protectie superior pentru constructii, in situatii deosebite. SUA, Japonia sau Noua Zeelanda sunt… „evoluate“, ca sa spun asa si au conditii speciale, depasind normele europene! Au fost si sunt ceea ce putem numi „minti luminate“ in aceste tari, care la un moment dat au marcat un pas in fata, au impins nivelul de cercetare in noi sfere. Oricum, la noi in tara, normele s-au schimbat destul de greu. Din 1970, s-au mai modificat putin prin 1980, putin prin 1990, asa, cam la fiecare 10 ani …

Din punct de vedere legislativ si al normelor in constructii s-au schimbat multe lucruri dupa 1989, in Romania?
Ar trebui sa facem referinta la anul 2000, atunci cand ne asteptam sa fie modificate normele, pentru ca deja trecusera 10 ani de la ultima schimbare, in 1990 si datorita faptului ca intre timp aparuse o noua filozofie de proiectare . insa, lucrurile au stagnat si chiar s-au… „ametit“ rau de tot, in domeniul normativelor, in sensul ca nu se stia daca ne apucam noi sa elaboram aceste acte sau le aplicam direct pe cele din Uniunea Europeana, chiar daca nu exista nici un acord intre Romania si UE. Alte voci sustineau preluarea a tot ceea ce exista mai nou in domeniul calculului, din normele din SUA, Japonia,etc. Din acest vartej al ideilor pro si contra a inceput sa se contureze ideea directiei ce o aveam de urmat abia prin 2002-2003. in anul 2004 deja erau propuneri de normative serioase, conform celor din Uniunea Europeana, in perspectiva aderarii.

Cum apreciati pregatirea specialistilor romani in structuri?
Am avut ocazia sa intalnesc multi ingineri de peste hotare, chiar cu traditie in calculul seismic si am constatat ca avem specialisti de top! Modul de rezolvare a problemelor, felul cum inteleg mecanismele si procesele ingineresti, de rezistenta, cum apreciaza comportarea structurilor cladirilor in cazurile solicitarilor extreme, arata ca specialistii nostri stapanesc pe deplin cunostintele si sunt egalii celor mai buni din alte tari.

Exista… „maestri“ sau „genii“, in acest domeniu?
Bineintels ca exista! si – dupa parerea mea – exista chiar o periodicitate, as putea spune, de aparitie in lume a acestor „titani“ in domeniu, cu rezultate recunoscute si apreciate pe plan mondial. De pilda, chiar eu am avut onoarea de a lucra in colectivul profesorului roman Panaite Mazilu, pe care il consider a fi o somitate in domeniul ingineriei structurilor si nu numai. Acum are 94 de ani! Dumnezeu i-a daruit inteligenta si capacitati deosebite in mai multe stiinte, pe care le-a ingemanat intr-una singura. A adus multe lucruri noi in domeniul dinamicii si al calcului in constructii, preluate si utilizate de structuristii de pretutindeni.

Sunt anumite materiale sau conceptii in constructii, care sa fie tipic romanesti?
La momentul actual, nu, dar a existat o traditie cu privire la un model de casa taraneasca, un tip de casa care a rezistat timp de sute de ani si inca mai exista in multe locuri, la tara. Este vorba despre casa din paianta, apreciata chiar si de… japonezi! in anul 1977, imediat dupa binecunoscutul cutremur din Romania, specialisti din Japonia au venit sa studieze si sa cerceteze fenomenul si efectele sale. Ei, bine, in zonele rurale, ei au descoperit acest fel de casa traditionala, care la noi se perpetueaza din generatie, in generatie, denumind-o „casa seismica“! Acest tip de casa din paianta nu se regaseste in alte tari, iar japonezii au constatat ca se degradeaza foarte putin la solicitarile unui cutremur major.

Care este raportul dintre stiinta si arta, la realizarea unei structuri?
Poate ca exemplele sunt cele mai graitoare, atunci cand trebuie sa oferi raspunsuri la astfel de intrebari. Noi lucram cu profesorul Traian Popp, pe care il consider mai degraba un „inginer-artist“. Spun asta pentru ca dansul are fantastica abilitate de a aduce inovatii in proiectarea constructiilor din cu totul alte domenii. intotdeauna cand nu se poate rezolva prin metodele clasice, din cartile de specialitate, dansul gaseste solutii surprinzatoare. Astfel, in acest mod, se poate face diferenta intre inginerii constructori foarte tehnici si cei care au inclinatii spre arta!

Asadar, chiar si intr-un domeniu atat de tehnic, precum este cel al constructiilor, gasim solutii… „artistice“!?
Asa este! Dar nu vorbeste multa lume despre asta… Iar acest lucru ma doare, pentru ca nimeni nu ajunge sa descopere „arta“ in structura constructiilor. Laudele le primesc, intotdeauna, doar arhitectii si nimeni nu scoate in evidenta si solutiile tehnice ale inginerului, o maiestrie care uneori se apropie de arta! Arhitectul poate ajunge la o solutie deosebita, dar cu ajutorul inginerului. De aceea, eu spun ca arhitectura structurala este un domeniu intre arta si inginerie!

Ati fost vreodata in situatia de a nu reusi sa transpuneti in realitate, tehnic vorbind, vreun proiect mai deosebit realizat de arhitecti?
Raspunsul presupune doua situatii distincte: atunci cand arhitectul este un tanar absolvent de facultate, are tendinta, intr-adevar, de a propune tot felul de solutii fantastice si proiecte fantasmagorice, care nu pot fi puse in practica. Daca vorbim de arhitectii cu experienta, acestia propun mai degraba idei futuriste, dar care au un fundament si pot fi realizate. E-adevarat ca uneori este greu de „digerat” o astfel de solutie , dar – chiar daca eu uneori nu gasesc solutia corecta – cer sprijinul celor care m-au format ca specialist si tot ajungem sa punem in practica propunerea. Arhitectii foarte buni se disting prin maturitatea solutiilor, mai intotdeauna proiectele propuse de acestia sunt o provocare …

Ce parere aveti despre linia arhitecturala a Bucurestiului?
Care linie? in acest moment, ar fi deja foarte greu sa „aliniem” toate constructiile realizate in Capitala, conform unei eventuale idei arhitecturale pe care am dori-o. De fapt, este cam imposibil, pentru ca in aceasta perioada de… „nebunie“ – as putea spune – s-a construit fara a respecta reguli elementare. Ma refer la inaltimi, latimi, pozitionari ale imobilelor etc…

Aveti puterea de a opri aceste proiecte facute aiurea, la colturi de strada, care ies in mod clar din orice linie arhitecturala care ar putea sa se potriveasca Bucurestiului?
Cum? Pe de alta parte, vedeti dvs, chiar si eu – ce reclam aceste lucruri – imi impart opinia, in pro si contra! Pare paradoxal, dar asa este ! Ca inginer, este o provocare pentru mine sa incerc sa gasesc solutii tehnice de a se realiza acesti adevarati „mastodonti“ in zonele dens construite. Deoarece, ca profesionist, numai in astfel de situatii iti etalezi competentele…
insa, ca arhitect, luand in considerare partea – sa spun – „artistica“ a profesiei mele, nu-mi plac astfel de „plombe“, pozitionate in zona centrala, care supara si chiar agreseaza privirea. Cred ca varianta cea mai buna este aceea aleasa si de catre edilii Parisului, de pilda : zona de birouri si cea financiar-bancara trebuie sa fie dispusa grupat, intr-o locatie departata de centrul Capitalei, dincolo de cladirile mai vechi si care au inaltimi relativ reduse.

Acum, care ar fi solutia pentru a „insanatosi“ arhitectura bucuresteana?
in primul rand, as rezolva problema cladirilor cu deficiente de structura si care sunt foarte multe in Capitala. Dau ca exemplu B-dul Magheru, unde sunt multe cladiri incadrate in clasa de risc seismic 1. Problema acolo este ca acele cladiri sunt lipite unele de altele si se sprijina reciproc, iar – in caz de cutremur – de obicei, in asemenea cazuri, cad cele de la margini. insa, toate au probleme de structura. Parerea mea este ca ar trebui construite cladiri noi, sigure, pe pozitia celor existente, cu conditia pastrarii fatadei sau macar stilul arhitectural vechi. Nici nu va puteti inchipui cate probleme sunt cu aceste cladiri „resuscitate” doar prin consolidari. Spatiile interioare sunt de la mici, la foarte mici, nu au sisteme de aerisiere, au probleme cu evacuarea gunoiului, pentru ca initial nu a fost prevazut un astfel de serviciu, coridoarele, caile de evacuare nu se mai incadreaza in nici o norma si multe altele… In concluzie, militez pentru refacerea cladirilor si improspatarea fatadelor.

Ceva in genul cladirii ciuruite de gloantele Revolutiei, din strada Dem Dobrescu, la numarul 5, parca…
Da. Chiar noi am proiectat structura pentru acea cladire din „beton si sticla“ – cum se spune – inclusa in cladirea veche, din care a ramas doar fatada! inainte de decembrie 1989, acolo se aflau cateva birouri ale Securitatii, ale Directiei 5, plus atelierul de bijuterii ale Elenei Ceausescu. Solutia a fost propusa de un grup de arhitecti de la Facultatea de Arhitectura Ion Mincu, care a castigat, astfel, un concurs. Mai este o astfel de cladire si langa Hanul lui Manuc. Aceasta modalitate de rezolvare a cladirilor existente se inscrie intr-un curent arhitectural prezent in mai multe tari, nu numai in Romania. Avem posibilitatea de a utiliza tehnologii moderne, care pot asigura si proteja zonele de cladire propuse spre conservare. Tehnologiile la care ma refer sunt: metode de demolare extrem de silentioase, ce nu provoaca vibratii, utilaje de forat pentru piloti, de asemenea cu regim de lucru fara vibratii, sisteme de schele pentru sustinere, foarte sofisticate si bine gandite, sisteme de monitorizare a miscarilor orizontale si a tasarii cladirilor on-line in timp real si multe altele, cu care tehnologii se poate realiza aproape orice. De exemplu, noi chiar studiem acum posibilitatea de a realiza trei etaje subterane sub un vechi hotel din Bucuresti, construit prin 1890, fara sa afectam absolut cu nimic din ceea ce exista deja construit.

Poate ca, astfel, s-ar pastra si specificitatea Bucurestiului…
Oricum, eu personal nu sunt prea multumit nici de felul in care arata Bucurestiul vechi. Pentru ca si in acest caz rezultatul a ceea ce vedem acum este tot al unei „nebunii“ imobiliare, petrecute in perioada 1920 – 1940, cand s-au construit cladiri tot fara a se tine cont de regimul de inaltime.

Eu credeam ca „nebunia“ in constructii, cum spuneti dvs, a inceput dupa 1990…
Dupa 1990 a fost o alta „nebunie“. insa, nici cu ceea ce s-a facut in urma cu 80 de ani nu pot fi in totalitate de acord…

Asadar, din ce perioada putem afirma ca exista imaginea Bucurestiului autentic, sa spun asa?
Numai izolat gasim cladiri frumoase, insa – daca privim pe strada – constatam prin comparatie diferitele stiluri arhitecturale puse sa „convietuiasca” unele langa altele si nu in ultimul rand discrepanta de inaltime, de la o cladire, la alta – referindu-ma si la cladirile vechi si la cele construite in ultimii 15-18 ani….
Daniel Negut (Articol preluat din revista Business Point, varianta print, nr 42)

Iris Shopping Center Pitesti in cea de-a treia faza

businesspoint — Tue, 16 Dec 2008 12:10:27 +0000

Avrig 35 Real Estate Development a inaugurat recent cea de-a treia faza a proiectului Iris Shopping Center Pitesti si are in plan sa construiasca in a patra faza un cinema digital cu 9 sali si o sala de bowling, biliard si jocuri video, ce se va deschide la sfarsitul lui 2009, a anuntat compania.

Iris Shopping Center din Pitesti este compus din hipermarketul Auchan (13.600 m.p. GLA – suprafata inchiriabila-, deschis in noiembrie 2007), o galerie comerciala de 44 magazine (8.325 m.p. GLA), precum si Bricostore (DIY, 9.500 m.p. GLA, deschis in decembrie 2007).

Potrivit dezvoltatorilor, cea de-a treia faza a proiectului deschisa recent este Galeria Iris Shopping Center (7.000 m.p. GLA) care cuprinde 33 magazine. De asemenea, Avrig 35 intentioneaza sa construiasca in a patra faza a proiectului, un cinema digital cu 9 sali si o sala de bowling, biliard si jocuri video (cu o suprafata totala de 4.500 m.p. GLA), ce se va deschide la sfarsitul anului viitor.

Cu o suprafata total inchiriabila de 43.000 m.p., Iris Shopping Center din Pitesti este cel mai mare parc/centru comercial din judetul Arges. Iris Shopping Center Pitesti este cel de-al doilea parc comercial deschis de catre Avrig 35 in acest an, primul fiind situat in Bucuresti, ancorat de asemenea de catre Auchan, Sprider, Domo, Takko, Olympic Casino si Starplex Cinema. Investitia totala anuntata initial se ridica la 50 de milioane de euro.

Grupul Avrig 35 a fost constituit in 1999 de patru investitori americani. intre timp, Grupul s-a dezvoltat continuu devenind unul dintre liderii in domeniul dezvoltarii imobiliare din Romania. Printre proiectele dezvoltate de grupul Avrig 35 se numara: Charles de Gaulle Plaza (care a castigat numeroase premii international de design), Avrig Business Center, sediul Lafarge, Tower Center International si Iris Shopping Center Bucuresti Titan. (NewsIn)

Ce inseamna un proiect pentru o cladire

businesspoint — Thu, 04 Sep 2008 10:36:33 +0000

Intr-un articol precedent vorbeam despre atentia pe care investitorii in cladiri (constructii civile sau industiale) ar trebui sa o acorde asupra catorva elemente importante in faza de studiu de fezabilitate sau de proiect, astfel incat desfasurarea etapei de proiectare si apoi executia sa fie cursive si coerente.
In acest articol, m-am gandit sa explic putin care sunt, de fapt, etapele realizarii unui proiect.
In primul rand, notiunea de proiect trebuie explicata: proiectul este o documentatie complexa care cuprinde documente scrise si plansee (piese desenate).
Proiectul se divide , in general, in 3 faze distincte:
Proiect pentru Autorizatia de Construire (PAC) – care contine o serie documente si planse impuse de lege, ce cuprind informatiile minim necesare pentru ca autoritatile abilitate sa poata emita autorizatia de construire.
Proiect Tehnic (PT) – pentru faza in care beneficiarul demareaza actiunea de licitatie in vederea alegerii firmei de executie care sa construiasca cladirea pe baza proiectului; cuprinde documente, planse si detalii, precum si liste de cantitati de materiale (antemasuratoare) pe baza carora companiile de executie pot estima costul executiei si pot licita;
Preiect in faza Detalii de Executie (DE) – proiectul de executie propriu-zis care contine toate plansele si detaliile necesare executiei si care este cea mai ampla faza a proiectului.
Proiectul, cu fiecare dintre fazele sale, este practic compus din 3 subproiecte:
proiect de arhitectura
proiect de structura de rezistenta
proiect de instalatii (termice, ventilatie, electrice, sanitare)
Bineinteles ca fiecare dintre acestea este elaborat de catre un proiectant de
specialitate.
Este vorba, asadar, de o colaborare si o munca in echipa a arhitectului, inginerului structurist (de rezistenta) si a inginerului de instalatii. Desigur ca, atunci cand vorbim de „proiectant”, vorbim de fapt despre o companie specializata pe domeniul respectiv, avand specialisti pentru profesia respectiva: arhitecti (absolventi ai Facultatii de Arhitectura), ingineri de structuri (absolventi ai Facultatii de Constructii Civile Industriale si Agricole), ingineri de instalatii (absolventi ai Facultatii de Instalatii).
Pe parcursul elaborarii proiectului, toate cele 3 specialitati fac o continua coordonare intre proiectele lor (continua si totodata iterativa).
La conducerea echipelor de proiectare din cadrul celor 3 specialitati se situeaza proiectantul general, prin seful de proiect. Proiectantul general este dupa cum precizeaza legea, proiectantul de arhitectura. Partea sa de activitate se refera de fapt la stabilirea designului cladirii (volumetrie, forma, finisaje interioare, exterioare, fatade etc.), la imbinarea functiunilor ce trebuie asigurate (spatii tehnice, spatii de circulatie pe verticala, ghene, izolatii), in conditiile in care se doreste, evident, obtinerea unui spatiu cat mai mare pentru functiunea principala a cladirii (oricare ar fi ea – birouri, rezidentiale etc.).
Specialitatea arhitectura este cea care impune mersul proiectului si care enunta cerintele pe care trebuie sa le respecte specialitatile rezistenta si instalatii.
Beneficiarul intotdeauna are contract direct cu proiectantul de arhitectura. Mai departe, in functie de dorinta beneficiarului, arhitectul poate subcontracta cu proiectantul de rezistenta si cel instalatii pentru respectivele parti din proiect sau poate colabora cu un proiectant de structuri sau/si instalatii ales de beneficiar direct.
De cele mai multe ori, beneficiarul prefera sa aiba un singur contract (cu arhitectul), iar acesta sa se ocupe mai departe de tot ce este nevoie.
In oricare dintre variante, repet, arhitectul va fi proiectantul general si sef de proiect.
Pe baza cerintelor, dorintelor si impunerilor beneficiarului, arhitectul elaboreaza un concept pentru proiect. Daca beneficiarul aproba acest concept, in continuare arhitectul dezvolta conceptul elaborand proiectul de arhitectura intr-o prima faza.
Intre timp, pe baza conceptului de arhitectura, proiectantul de rezistenta/structuri elaboreaza o tema pentru realizarea unui studiu geotehnic pe amplasamentul viitoarei investitii.
Fac o paranteza si mentionez ca am exclus de aici varianta in care pe teren se afla constructii ce trebuie demolate, pentru ca aici intram intr-o sfera mai complicata, care presupune intocmirea unei expertize tehnice, a unui proiect de demolare, pe care nu are rost sa le expun acum.
Realizarea forajelor geotehnice, a testelor de laborator pe probele de pamant prelevate si intocmirea documentatiei pentru strudiul geotehnic, se efectueaza de catre o firma specializata, pe baza temei intocmite de proiectantul de structuri si dureaza, in general, 30-45 zile. Aceasta firma poate, de asemenea, sa aiba contract direct cu beneficiarul sau sa fie un subcontractor al proiectantului general, sau chiar al proiectantului de structuri.
Dupa cum spuneam in articolul precedent, cel mai indicat ar fi, ca inca dinainte de a avea un concept de arhitectura, beneficiarul sa comande un studiu geo preliminar, care este foarte util la stabilirea conceptului pentru viitoarea investitie.
Ulterior, studiul geo preliminar se poate detalia, prin foraje si informatii suplimentare, pentru stabilirea solutiei definite de fundare.
Dupa cum spuneam, dupa acceptarea conceptului de catre beneficiar, proiectantul de arhitectura il dezvolta, intocmind tema de proiect pe baza careia specialitatile rezistenta si instalatii isi incep partea lor de activitate in cadrul proiectului. in acest moment incepe colaborarea (ce trebuie sa fie foarte stransa) intre cele 3 specialitati care isi pun de acord obligatiile pe care fiecare trebuie sa le respecte (din considerente de design, functiune, rezistenta, siguranta, spatiu necesar pentru traseele de instalatii etc.).
Toata aceasta colaborare reprezinta un proces iterativ complex, care, in functie de dificultatea proiectului se poate intinde pe perioade mai scurte sau mai lungi. Vreau sa spun prin aceasta ca de cele mai multe ori nu este suficient si nici necesar sa fie multe persoane implicate in proiect (din partea fiecarei specialitati), ci este necesar sa se lucreze mai mult timp pentru elaborarea unor solutii optime, dar cu cooperarea celor 3 parti.
Aceasta etapa reprezinta de fapt proiectul propriu-zis si trebuie sa aiba ca rezultat final un pachet complet si complex, pe baza caruia sa se poata executa investitia, investitie care nu trebuie privita ca o simpla cladire. Ea este o masinarie compusa din mii de piese care trebuie asamblate cu grija si care, in final, trebuie sa functioneze simbiotic. ( Ionut Vasilescu, articol preluat din revista Business Point, varianta print, nr.31)

De ce intarzie finalizarea unor investitii imobiliare

businesspoint — Fri, 15 Aug 2008 12:28:21 +0000

Cu cateva zile in urma calatoream cu avionul pe o cursa interna. in avion timpul zboara si el mai usor daca este umplut cu … ceva. De exemplu rasfoirea revistei care se regaseste la bordul aeronavei, la fiecare scaun. Am rasfoit-o rapid si am observat urmatorul lucru: de la inceput pana la sfarsit, este plina cu reclame ale multor obiective imobiliare: parcuri industriale si logistice, cladiri de birouri, ansambluri rezidentiale mai mult sau mai putin luxoase. Mi-am dat seama, insa, ca majoritatea nu sunt date in folosinta si probabil nu vor fi prea curand. Pentru cele mai multe nu este specificata nici adresa sau locatia exacta.
De fapt, investitiile cu caracter industrial decurg in general destul de cursiv si ele se si regasesc in cea mai mare parte definitivate. Exista, insa, unele sincope la ansamblurile rezidentiale sau de birouri. Foarte multe sunt anuntate ca incepute sau in stadiul de proiect, dar nu avanseaza.
Exista sute de ansambluri imobiliare, sute de dezvoltatori, care aduc bani in piata romaneasca. Pana aici totul este in regula, dar de ce avanseaza foarte greu multe dintre aceste lucrari? Pe foarte putine le vedem date in folosinta, desi explozia constructiilor a inceput de cativa ani, deci ar fi trebuit sa vedem mai multe pe piata, gata sa isi primeasca chiriasii sau proprietarii.
Nu sunt in masura sa fac comentarii cu privire la motivele financiare sau de alta natura decat cea strict tehnica. Despre acestea, insa, se cuvine sa pomenim cateva lucruri, care poate ar trebui luate in considerare de catre investitori pentru ca lucrarea sa decurga conform planificarii si cu cat mai putine probleme din punct de vedere tehnic.
Dupa ce a fost achizitionat terenul pe care urmeaza sa se realizeze investitia, ar fi foarte util daca un prim pas ar fi comandarea unui studiu geotehnic preliminar, macar cu un singur foraj geotehnic, care sa evidentieze la modul general terenul de fundare.
Cu acest studiu preliminar, se poate discuta apoi cu un proiectant de structuri cu experienta, care sa exprime un punct de vedete tehnic cu privire la posibilele variante de investitie fezabile pe acel teren. Este foarte important acest lucru, pentru ca nu intotdeauna pe teren se poate realiza un obiectiv, de exemplu, de 20 de etaje, si cu forma in plan propusa / stabilita de arhitect. Chiar daca primeste acceptul comisiei pentru urbanism si se incadreaza in planul de urbanism zonal, este posibil ca investitia propusa sa nu fie fezabila sau rentabila din punct de vedere costuri. Este bine ca investitorul sa fie pus in tema cu aceste aspecte tehnice de la inceput.
Experienta si portofoliul specialistului in structuri de rezistrenta sunt aici covarsitor de importante, chiar daca costurile consultantei pot parea ridicate. Exista riscul ca intr-o piata in care toti absolventii de facultate de constructii isi fac propria firma de proiectare, sa fie acceptate, pentru sume modice, sfaturile si consultanta oferite (neprofesionist) de ingineri lipsiti de cea mai de pret calitate: experienta.
Mergand mai departe, tot in aceeasi idee de stabilire a unei investitii corect evaluate de la bun inceput, investitorul ar trebui sa ceara si o comparatie intre tipurile de sisteme structurale. Exista de multe ori ideea (nu neaparat gresita) ca o structura din beton armat este mult mai ieftina decat una metalica. De multe ori, insa, se poate stabili contrariul, si aceasta tinand cont nu doar de pretul materialelor necesare (caz in care structurile din beton armat par mai ieftine), ci si de factori secundari sau indirecti, dar extrem de importanti
timpul de executie, care se transpune, de fapt, in momentul din care acea investitie va putea incepe sa “produca banii” pentru care a fost realizata
potentiale greseli in executie ti posibilitatile de remediere, cu influente asupra sigurantei structurale si asupra constructiilor invecinate. in acest caz structurile metalice au un mare avantaj fata de cele din beton armat, pentru ca greselile de executie sunt mult mai rar intalnite si se pot remedia mult mai usor, fara sa fie nevoie de spargeri in elementele de beton, fara inducerea de vibratii, etc.
calitatea executiei, in functie de nivelul de calificare al oamenilor. Aici de asemenea, structurile metalice au avantajul unei calitati net superioare, pentru ca oamenii care participa la ridicarea lor au o pregatire foarte stricta in domeniu.
Dupa ce se incheie stadiul de studii de fezabilitate, dupa ce tipul investitiei a fost stabilit si se trece la stadiul de proiect (pentru autorizatie de construire, proiect tehnic si apoi de executie) ar fi bine ca investitorul sa puna accent pe justificari tehnice si note de calcul precise, pe care proiectantul sa i le puna la dispozitie. Dupa cum spuneam, pentru ca piata romaneasca a fost invadata de investitii imobiliare, au aparut ca ciupercile si firmele de proiectare de structuri de rezistenta. De multe ori din cauza unor lacune in cunostintele tehnice, dar si din lipsa de experienta, solutiile din proiectele de structura pot duce la constructii mult supradimensionate sau dimpotriva, mai grav, subdimensionate. Solutia tehnica trebuie foarte bine fundamentata si documentata tehnic. Trebuie avut in vedere cu ce programe de calcul lucreaza proiectantul respectiv, care sunt aproximarile si ipotezele pe care le face pentru modelarea pentru calcul a structurii. De multe ori ipotezele pe care a fost condus calculul si care sunt uzuale si acceptate pentru majoritatea constructiilor, se dovedesc a fi inaplicabile in realitate in unele situatii sau pentru un anumit obiectiv ce prezinta anumite particularitati de geometrie sau chiar de tehnologie de executie. De exemplu nu intotdeuna poate fi acceptata ipoteza ca partea supraterana a constructiei este incastrata in teren, pe inaltimea subsolurilor.
Un element foarte important pe care dezvoltatorii trebuie sa il aiba in vedere este sa ceara foarte precis, de la inceput, nivelul de incarcari sau de solicitari asupra constructiei, conform unui anumit set de norme, care trebuie respectate in proiectare. Cu alte cuvinte, investitorul trebuie sa defineasca foarte clar nivelul de exigente si criteriile de performanta pe care trebuie sa le satisfaca investitia si care trebuie considerate in proiectare.
De foarte multe ori aceste probleme enuntate mai sus constituie motive (tehnice) pentru care cursivitatea in derularea proiectelor de investitii imobiliare este intrerupta, apar sincope, proiectul stagneaza, se intrerupe, iar investitorul, pana la urma, pierde bani.
Aceste sincope si pentru proiectant inseamna lipsa coerentei in gandirea si coordonarea proiectului, inseamna timp si bani pierduti, inseamna insatisfactia amanarii momentului in care se definitiveaza proiectul si incepe ridicarea constructiei.
De altfel satisfactia cea mai mare pe care o poate avea proiectantul este de a vedea proiectul pus in opera, investitia realizata, ca un puzzle cu miliarde de piese, pe care numai el le cunoaste in amanunt.(inginer Ionut Vasilescu, articol preluat din revista Business Point, varianta print)